Evaluarea DNSH face mai nou parte din toate cererile de finantare depuse pe fondurile europene. Mai jos un studiu de caz ipotetic pentru o firma ce aplica pentru construirea unei hale de productie si achizitia de utilaje specifice activitatii de baza.
Avizul de mediu – primul pas înaintea depuerii proiectului
Inainte de depunerea aplicației solicitantul trebuie să obțină avizul sau acordul de mediu. Acest document confirmă faptul că proiectul este conform cu legislația de mediu și devine baza pentru autoevaluarea DNSH. Pentru o firmă care construiește o hală de producție și achiziționează utilaje, avizul de mediu clarifică încă din faza premergătoare ce condiții tehnice trebuie integrate în proiect pentru a preveni impactul negativ asupra mediului. Ulterior, solicitantul completează cele 5 criterii de autoevaluare DNSH justificând, cu documente, că proiectul nu aduce prejudicii semnificative mediului.
1. Atenuarea schimbărilor climatice
Firma trebuie să demonstreze că proiectul nu generează emisii suplimentare semnificative și, ideal, contribuie la reducerea consumului energetic și a emisiilor de CO₂. În cazul construcției unei hale, se autoevaluează calitatea materialelor de constructier, soluțiile de izolare, tipul utilajelor și nivelul eficienței energetice. Printre masurile propuse pentru atenuarea schimbarilor climatice sunt instalarea de panouri fotovoltaice si/sau pompe de caldura pentru generarea energiei electrice si/sau termice; izolație performantă, tâmplărie eficientă energetic, iluminat LED; utilaje cu consum redus din clasa energetică superioară si elaborarea unui plan intern de monitorizare a consumurilor energetice. Aceste măsuri se regasesc in Planul de afaceri aferent proiectului (cu descrierea contribuției la reducerea emisiilor) ; Studiu de fezabilitate (calcule energetice și justificări tehnice) ; Proiect tehnic (materialele și instalațiile eficiente energetic). ; Caiet de sarcini utilaje (specificații tehnice privind consumul instalatiilor, echipamentelor si dotarilor ce vor fi instalate) si in Oferte de lucrari si utilaje ( clase energetice, consumuri specifice.)
2. Adaptarea la schimbările climatice
Firma trebuie să demonstreze că proiectul este conceput astfel încât să reziste la riscurile climatice identificate în zona de implementare, precum precipitații extreme, temperaturi ridicate, perioade de secetă, vânturi puternice sau creșterea frecvenței fenomenelor meteo severe. În cazul construcției unei hale, autoevaluarea include rezistența structurii la condiții climatice extreme, eficiența sistemelor de drenaj, adaptarea instalațiilor HVAC la creșterea temperaturilor medii și evaluarea riscului de inundații.
Printre măsurile propuse pentru adaptarea la schimbările climatice se numără realizarea unui sistem de drenaj pluvial dimensionat pentru precipitații intense; amplasarea halei pe un teren cu nivel de risc redus la inundații; crearea unor rigole sau bazine de colectare a apelor pluviale; utilizarea unei structuri metalice și a unui acoperiș dimensionat pentru fenomene meteorologice extreme și instalarea unui sistem HVAC eficient, adaptat temperaturilor ridicate.
Aceste măsuri se regăsesc în Planul de afaceri (unde sunt descrise riscurile climatice și soluțiile de adaptare); Studiul de fezabilitate (analize hidrologice, topografice și dimensionări de drenaj); Proiectul tehnic (detaliile structurale, sistemele HVAC, materialele utilizate); și în Contractele post-implementare (care includ obligații de mentenanță și monitorizare a elementelor tehnice relevante).
3. Tranziția către o economie circulară
Firma trebuie să demonstreze că proiectul promovează eficiența resurselor, reducerea consumului de materii prime, minimizarea generării de deșeuri și integrarea materialelor reciclate sau reciclabile acolo unde este posibil. În cazul construcției unei hale, autoevaluarea include modul în care sunt gestionate materialele de construcție, modul de utilizare a resurselor în procesul productiv, generarea de deșeuri tehnologice și potențialul de reciclare al dotărilor achiziționate.
Printre măsurile propuse pentru tranziția la economia circulară sunt reducerea pierderilor în timpul procesului de producție; implementarea unor sisteme interne de colectare, selecție și trimitere spre reciclare a deșeurilor (metal, plastic, carton, ambalaje); utilizarea materialelor reciclate în structura halei acolo unde este tehnic posibil; alegerea de utilaje cu randament ridicat care generează un volum minim de rebuturi și elaborarea unor proceduri interne de reducere a consumului de resurse.
Măsurile privind tranziția către o economie circulară se reflectă în Planul de afaceri (strategia de economie circulară și indicatorii de performanță); Studiul de fezabilitate (fluxuri tehnologice, balanțe materiale și justificări privind reducerea deșeurilor); Proiectul tehnic (materiale reciclabile/reciclate și detalii constructive); Oferte de utilaje (randament, consumuri specifice, procent de pierderi tehnologice); și în Contractele post-implementare (proceduri de reciclare și planuri de minimizare a deșeurilor).
4. Prevenirea și controlul poluării
Firma trebuie să demonstreze că proiectul previne sau reduce poluarea aerului, apei, solului, precum și poluarea fonică și vibrațiile. Autoevaluarea include identificarea potențialelor surse de emisii, zgomot sau deversări accidentale generate de activitatea halei și de utilajele achiziționate.
Măsurile propuse pentru prevenirea poluării includ instalarea unor sisteme de filtrare a aerului sau captare a particulelor; echiparea halei cu sisteme de colectare și tratare a apelor uzate acolo unde procesul tehnologic o impune; depozitarea conformă a substanțelor potențial periculoase în containere etanșe; utilizarea de utilaje cu emisii reduse, certificate conform standardelor de zgomot; implementarea unui plan de prevenire a scurgerilor și un protocol de reacție la accidente de mediu.
Aceste măsuri se regăsesc în Planul de afaceri (managementul riscurilor de poluare); Studiul de fezabilitate (analiza impactului asupra mediului și soluțiile tehnice de reducere a poluării); Proiectul tehnic (instalațiile de filtrare, colectare ape, sisteme de ventilație, depozitare materiale); Caietele de sarcini pentru utilaje și instalații (nivel de zgomot, emisii, filtre, standarde); și Contractele post-implementare (proceduri de mediu, mentenanță, responsabilități).
5. Protecția biodiversității și a ecosistemelor
Firma trebuie să demonstreze că proiectul nu afectează negativ ecosistemele locale, habitatele naturale sau zonele protejate (inclusiv situri Natura 2000). Autoevaluarea vizează amplasamentul, tipul lucrărilor de construcție, potențiala afectare a solului și a apei, precum și modul în care proiectul poate influența fauna și flora locală.
Măsurile propuse pentru Pprotecția biodiversității și a ecosistemelor includ asigurarea faptului că amplasamentul este în afara zonelor protejate; realizarea unui control al eroziunii pe perioada lucrărilor; limitarea suprafețelor impermeabile prin integrarea unor zone verzi și drenante; plantarea de vegetație locală în jurul halei; implementarea unui iluminat exterior orientat și redus, pentru a minimiza poluarea luminoasă; și menținerea integrității solului pe cât posibil.
Aceste măsuri apar în Planul de afaceri (impact asupra mediului și ecosistemelor); Studiul de fezabilitate (verificări Natura 2000, studii de amplasament și evaluări ale solului); Proiectul tehnic (soluții pentru prevenirea eroziunii, spații verzi, drenaj și iluminat); și Contractele post-implementare (planuri de monitorizare și întreținere a spațiilor verzi).